Viitorul agriculturii montane s-a discutat şi analizat, astăzi, la Sibiu. Din discuţiile purtate şi din temele prezentate de specialişti în domeniu, agricultura montană are nevoie de sprijin guvernamental, în condiţiile în care toţi factorii implicaţi sunt conştienţi că zona de munte este o resursă ce trebuie finanţată, pusă în valoare şi cu o legislaţie riguroasă pe măsură. Zona de munte a României are potenţial economic pentru a se ridica la nivelul celor din nordul Italiei, Austriei şi Franţei. În special, fermierii au nevoie de sprijin din toate părţile în condiţiile în care produsele de la munte sunt cele mai autentice şi sănătoase de pe piaţă şi trebuie protejate la nivel european. În opinia unor specialişti, produsele de la munte sunt „adevăratele medicamente pentru sănătatea oamenilor”.
Ovinele – încă avem un fond genetic valoros
„Tradiţia, în anumite cazuri, poate să reprezinte un semn de progres. Instituţia noastră, fiind amplasată în Mărginimea Sibiului, şi ca să nu ne îndepărtăm de obiectul nostru de activitate, amintesc că ovinele au pus bazele celei mai vechi şi mai importante îndeletniciri, ilustrate de o valoroasă tehnologie tradiţională de prelucrare a laptelui, lânii, pieilor şi cărnii. Clasica transhumanţă, care nu se mai practică astăzi, ci doar pendularea scurtă, a condus la răspândirea unor cunoştinţe de geografie, botanică, astronomie şi a contribuit la unitatea de neam, de limbă, cultură, de religie, de folclor şi de intrajutorare reciprocă, dar şi la formare unei conştiinţe naţionale. Încă dispunem de un fond genetic valoros, în care iese în evidenţă oaia ţurcană, dar şi de specialişti competenţi. Cu regret, observăm lipsa lânii din rezervele de stat. Mă bucur că sunt alături de noi oierii din Ţara Loviştei şi Mărginimea Sibiului”, a declarat dr. ing. Mariana Rusu, directorul Institutului de Cerceare- Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu.
Instituţia a organizat, la sediul instituţiei, un nou eveniment dedicat cercetărilor agricole în zona montană. Simpozionul ştiinţific intitulat „Şanse şi restricţii din punct de vedere al schimbărilor climatice în aplicarea tehnologiilor agricole din zona montană” a reunit alături de gazde, specialişti şi cercetători în domeniu, reprezentaţii administraţiei locale din judeţul Sibiu, cadre universitare, lideri ai asociaţilor în domeniu şi conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”.
Necesitatea unor şcoli profesionale de agricultură montană, revine în actualitate
Preşedintele Forumului Montan din România, Radu Rey, un om care şi-a dedicat aproape toată cariera pentru dezvoltarea agriculturii montane şi protejarea intereselor femierilor din zona montană, invitat special al simpozionului de astăzi, a afirmat că pentru a sprijini oamenii din zona de munte Guvernul trebuie să îmbunătăţească legislaţia pentru zona montană şi să investească în educaţie. Acesta spune că autorităţile statului trebuie să găsească finanţare şi a dat drept exemplu o şansă ratată în 2009, din cauza crizei economice mondiale, care ar fi salvat agricultura montană aflată acum în dificutate. Acesta spune că Guvernul poate reveni asupra acestui proiect extrem de necesar. „În Carpaţi au dispărut peste două mii de stâni, practic, acestea nu mai există. Iar când dispare o stână, dispare și o tradiție de sute de ani din spatele ei. Care e principala bogăție a munților? Lăsăm pădurea. Există o veche concurență, și câteodată neloială, între silvicultură şi agricultura montană. Atenție silvicultori, atenție agricutori! Nu luptați unii contra altora, că veți suferi cu toții împreună. Gândiți-vă bine la ziua de azi. Consiliul Naţional al Muntelui nu poate fi gestionat doar de Ministerul Agriculturii. E mult, mult mai vast, inclusiv de Ministerul Apărării, inclusiv toată partea socială, toată partea economică. Un element fundamental este educația. Am avut un proiect cu Comisia UNESCO. Am luptat, am avut 35 de milioane de euro să facem primele 10 școli profesionale de agricultură montană, între care una aici, la Sibiu. S-au săpat temeliile, s-au terminat licitații. Pentru ca în februarie 2009, din cauza crizei economice să se oprească finanțarea. Foarte greu a fost, pentru că a trebuit să înzestrăm cu minimum 10 hectare de teren, ca să putem să facem primul lucru, care erau fermele agroturistice de pe lângă școli, pentru educație. Totul s-a prăfuit, nici până ziua de astăzi nu s-a mai putut să facem nici altceva. E un vis să credem că putem să ridicăm populația de la munte fără educație. Și educația poate face parte și din ceea ce trebuie să facem noi, pentru că societatea trebuie să furnizeze, împreună cu universitățile, iar partea de organizare aparţine Guvernului. Nimic nu se poate face fără finanțare. Progres nu se poate face”, afirmă Radu Rey.
„Zona Sibiului este una dintre cele mai ridicate și se datorează faptului că aici au fost sute de ani de transumanță și au fost oameni bogați. Și acest lucru se reflectă până în zilele noastre și în mentalitate și într-o experiență de timp comercial foarte, foarte înaltă față de alte regiuni. În alte regiuni, situația este mult mai dramatică. Apusenii sunt în vraiște. Şi Bucovina este în cauză”, a continuat acesta.
Avem nevoie de strategie pentru zona montană şi regândirea transhumanţei la nivel guvernamental în favoarea oierilor
„Sunt două proiecte foarte mari pe care le-am discutat şi pe care trebuie să le facem. Una este strategia pentru zona montană. Trebuie urgent să ne apucăm să lucrăm la ea, vom avea discuţii cu ministrul interimar al Agriculturii ca să repornim acest proiect important. Al doilea se referă la tot ceea ce înseamnă transhumanţă, regândită într-un mod mai complet şi mai complex. Haideţi să strângem rândurile şi să ajutăm fermierii români şi pe cei care sunt încă în satele noastre. Pentru dezvoltarea rurală nu se mai face mai nimic. E nevoie de muncă în echipă, să formulăm propuneri şi să mergem de la preşedinte ţării în jos, pe toate nivelurile de competenţă pentru promovarea acestor proiecte”, a declarat prof. dr. Florin Stănică, președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice”Gheorghe Ionescu Șișești”.
În cadrul simpozionului au fost dezbătute o serie de probleme agricole reale din zona montană, s-a analizat situaţia accidentelor de muncă din agricultură şi soluţiile pentru această situaţie, digitizarea proceselor agricole, păstoritul din Mărginimea Sibiului, certificatele de carbon în agricultură, implementarea unui sistem aerian pentru culturile agricole şi analiza datelor economice în perioada 2000 – 2023.
