Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu (ICDM) a organizat simpozionul ştiinţific intitulat „Miorița-Hrană, Dor și Baladă pentru Poporul Român”. Evenimentul a avut loc la sediul instituţiei din localitatea Cristian, judeţul Sibiu, şi s-a bucurat de prezenţa specialiştilor în domeniu. Mariana Rusu: „Tinerii trebuie să revigoreze activitățile din zona montană”
Zeci de experți în montanologie și științe agricole s-au reunit miercuri în localitatea Cristian, din județul Sibiu, în cadrul unui simpozion organizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM). De această dată, tema evenimentului a fost „Miorița – hrană, dor și baladă pentru poporul român” care a adus în prim-plan valorile tradiționale ale spațiului montan și provocările actuale din domeniu.
La eveniment au participat nume importante din montanologie, precum ing. agronom Teodor Marușca, Mariana Rusu – directorul ICDM Cristian, prof. dr. ing. Jelev Ioan – actualul președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” și Radu Rey – președintele Forumului Montan din România.
„Ultimii mohicani” ai muntelui românesc
Majoritatea celor invitați sunt experți în montanologie, din cadrul unităților de cercetare și universităților din țară și din Sibiu: „Este un eveniment de suflet, organizat cu ocazia sărbătorii Sfinților Constantin și Elena, perioada în care oile urcă la munte, simbolic legată de balada Miorița”, a explicat Mariana Rusu, directoarea institutului.
Radu Rey- președintele Forumului Montan din România a subliniat încărcătura emoțională a întâlnirii: „Întâlnirea de azi are o încărcătură emoțională specială, pentru că este o predare de baghetă a ultimilor mohicani ai muntelui românesc. Vreau să prezint viziunea mea și ceea ce am făcut în viață.”
Prezent la simpozion, prof. dr. ing. Jelev Ioan a punctat importanța evenimentului și a adus un omagiu fostului președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice: „Pentru mine este o onoare să particip la acest eveniment. Din păcate, ne aflăm în preajma unui moment dificil, marcat de pierderea domnului Valeriu Tabără, cel care a păstorit acest institut. Este o mare pierdere pentru comunitatea științifică și pentru academia noastră.”
Mariana Rusu- director ICDM a vorbit și despre nevoia de revigorare a activităților în zona montană: „Suntem într-un areal care favorizează creșterea oilor din rasa Țurcana bălă, o rasă valoroasă ce oferă produse de excepție lapte, carne și lână. Din păcate, pășunile montane nu mai sunt valorificate corespunzător, iar în locul speciilor valoroase apar plante invazive, precum știriguaya. Probabil că unii crescători s-au reprofilat, dar pentru ca muntele să trăiască, e nevoie de implicare.”
„Tinerii trebuie sprijiniți”
Într-un mini inverviu oferit pentu reporterii Tribunei, directorul ICDM a subliniat și rolul tinerilor în păstrarea tradițiilor montane: „Tinerii sunt interesați, mai ales de latura sociologică a montanologiei. Ei trebuie sprijiniți, să aibă condiții pentru a rămâne și a construi un viitor în zona montană. Muntele este cel mai pur spațiu, iar proiectele noastre analizează inclusiv concepte climatice legate de acesta.”
Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ai fermierilor, precum Tuți Ștefan din Țara Loviștei, lider al Federației Oierilor de Munte, care colaborează activ cu institutul.
În viitor Mariana Rusu-directorul ICDM speră ca institutul să aibă un viitor luminos și să rămână, iar tinerii pasionați, se implice și să ducă mai departe valorile muntelui românesc.
Programul Simpozionului
Simpozionul științific cu tema „MIORIȚA – HRANĂ, DOR ȘI BALADĂ PENTRU POPORUL ROMÂN”, organizat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu, a fost deschis printr-un discurs emoționant susținut de doamna Director dr. ing. Mariana Rusu. În debutul cuvântării, aceasta a adus un omagiu emoționant profesorului universitar emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, a cărui absență fizică a fost resimțită profund de către participanți, fiind pentru prima dată când acesta nu a fost prezent la simpozion. Evocarea personalității sale a pus în lumină devotamentul exemplar pentru cercetarea științifică agricolă și atașamentul profund față de valorile morale ale țăranului român, așa cum sunt reflectate în operele literare ale lui Liviu Rebreanu și Marin Preda. Directorul institutului a subliniat că profesorul Tabără a fost nu doar un om de știință dedicat agriculturii românești, ci și un simbol al respectului pentru pământul românesc și pentru oamenii lui, o figură marcantă care și-a dedicat întreaga activitate apărării și dezvoltării agriculturii naționale. Tematica simpozionului a fost prezentată ca fiind una deosebit de complexă, cu un pronunțat caracter interdisciplinar, reflectând specificul zonei montane în care institutul activează. S-a accentuat importanța creșterii și exploatării ovinelor nu doar ca activitate economică, ci și ca element de patrimoniu cultural și identitar, mai ales în contextul tradiției păstorești din zona Mărginimii Sibiului. A fost pus în evidență rolul științei în modernizarea și eficientizarea acestei ramuri, prin îmbunătățirea performanțelor biologice și economice ale raselor de ovine, utilizarea tehnicilor de reproducere asistată și aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul, în special în contextul schimbărilor climatice. Proiecte precum cel codificat 7.3.2, desfășurat în cadrul institutului, urmăresc obținerea în condiții ecologice a laptelui și cărnii de ovine, având ca obiectiv sporirea productivității fără a compromite echilibrul natural. În paralel, s-a subliniat necesitatea adaptării producției la cerințele pieței europene, acolo unde calitatea, siguranța alimentară și trasabilitatea sunt priorități esențiale. În finalul discursului, doamna Rusu a vorbit despre „dor” – sentimentul identitar profund al poporului român – și despre transhumanța ca formă arhaică de echilibru între om și natură, evocând nevoia mărginenilor de a reveni la îndeletnicirile păstorești. Într-o notă simbolică, discursul s-a încheiat cu versuri din balada „Miorița”, subliniind legătura dintre calendarul pastoral, tradițiile populare și sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, moment în care oile urcă simbolic la munte, reafirmând legătura spirituală dintre om, animal și natură. Astfel, simpozionul a fost nu doar o manifestare științifică, ci și un act de recunoaștere a rădăcinilor culturale și a valorilor profunde care definesc identitatea rurală românească.
În deschiderea Simpozionului tematic-sectorial organizat de către Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu în data de 21 mai 2025, președintele interimar al Academiei de Științe Agricole și Silvice ’’Gheorghe Ionescu Șișești’’, profesor universitar, doctor inginer Jelev Ioan, a subliniat importanța acestui eveniment pentru ceea ce reprezintă zona montană, unde a remarcat contribuția de mare valoare a celui care a fost profesor, doctor inginer, H.C. Valeriu Tabără, mult prea devreme plecat dintre noi, numindu-l „corifeu al zonei montane”.
Domnul Jelev Ioan afirmă că plecarea domului Valeriu Tabără lasă un gol imens atât în cadrul Academiei cât și pentru întreg colectivul național de cercetare pentru zona montană a României.
În ceea ce privește venirea domului profesor, universitar doctor inginer Ioan Jelev la conducerea Academiei, putem spune că reprezintă o finalizare cu brio a mandatului domului Valeriu Tabără, care trebuia la 31 decembrie 2025 să își încheie mandatul de președinte al A.S.A.S.
În cadrul manifestării științifice organizate cu prilejul sărbătorii ortodoxe” Sfinții Constantin și Elena”, ne-a onorat cu prezența prof. univ. dr. h c. M.O. al Academiei Române, Radu Rey, fiind și președintele Forumului Montan din România care a prezentat în cadrul Simpozionului o lucrare de excepție cu titlul : ’’Politica montană a României în contextul mondial al creșterii demografice , al schimbărilor climatice și al unor realități din secolul XXI’’
Domnul președinte a ținut să precizeze încărcătura emoțională al acestui eveniment științific, în special remarcând trecerea mult prea devreme a domului Valeriu Tabără, pe care l-a numit cu bună știință ’’Un stâlp și un iubitor al zonei montane , un ultim mohican al zonei montanei din Romania’’
Domnul Rey a ținut să mulțumească pentru tot colectivul de oameni implicați în organizarea acestui eveniment: doamna director Dr. Ing. Rusu Mariana, președintelui interimar ASAS, Jelev Ioan , domnul Tiberiu Ștef, colectivul ULB Sibiu, președintelui interimar ASAS, Jelev Ioan etc.
Mai departe domnul președinte și-a prezentat lucrarea despre care a spus că este ’’visul, viziunea lui de-o viață pentru România și pentru Carpații României’’.
Rezumat al prezentării: „Politica montană a României în contextul mondial al creșterii demografice, schimbărilor climatice și al unor noi realități din secolul XXI” – Prof. Univ. Dr. Radu Rey
🏔️ Context și provocări
- Zona montană a României (cca. 30% din teritoriu) este într-o criză profundă, mai ales în sectorul agricol și al micilor ferme/gospodării.
- Problemele majore sunt:
- Depopularea și îmbătrânirea populației montane.
- Scăderea efectivelor de animale, cu impact asupra florei și calității produselor agro-zootehnice.
- Exodul tineretului și lipsa de motivație pentru a rămâne în zonele montane.
- Subfinanțare și lipsa unui cadru strategic național coerent pentru dezvoltarea montană.
🌱 Resurse și potențial
- România deține 3,2 milioane ha teren agricol montan și o populație rurală adaptată tradițional.
- Produsele montane (lapte, carne, miere, fructe de pădure etc.) sunt ecologice, nechimizate, cu potențial de nișă.
- Flora furajeră montană este valoroasă și multiflorală, dar în pericol de resălbăticire fără îngrășăminte organice (care provin de la animale).
🔄 Necesitatea unei schimbări de paradigmă
- Politica agricolă actuală și standardele UE nu sunt adaptate la realitățile din Carpați.
- Este necesar un Program Național complement PNDR, cu finanțare și instrumente administrative dedicate muntelui.
- Modernizarea gospodăriilor, dezvoltarea cooperativelor montane și promovarea produselor prin mărci locale sunt soluții esențiale.
- E nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială (ex: microregiuni montane – NUTS4).
🧭 Viziune pentru Orizont 2050
- România trebuie să devină un actor-cheie în domeniul produselor montane.
- Obiective propuse:
- Crearea a 500 cooperative montane și 40 asociații intercooperatiste.
- Generarea a 1 milion de locuri de muncă (direct și indirect).
- Asigurarea mijloacelor de trai pentru 800.000 familii montane (~3 mil. persoane).
- Promovarea energiei regenerabile și protejarea biodiversității.
- Integrarea zonei montane ca ”proiect de țară”.
🧠 Educație și cercetare montană
- Necesitatea înființării unor școli profesionale montane și formarea de specialiști.
- CE-MONT (Centrul de Economie Montană – INCE/Academia Română) are un rol central în cercetare, educație și strategie.
- Publicații și proiecte importante susținute de CE-MONT și Forumul Montan din România.
⚖️ Recomandări strategice
- Politica montană trebuie să fie făcută de munteni, pentru munteni.
- Legea Muntelui (197/2018) trebuie aplicată și finanțată coerent.
- Este nevoie de o reprezentare politică activă a zonelor montane.
- Statul trebuie să intervină echilibrat și constant, cu sprijin financiar, fiscal și legislativ adaptat.
❗ Concluzie
„Nu mai există timp pentru amânare” – zona montană a României se află într-un punct critic. Salvarea și valorificarea sa trebuie să devină o prioritate națională, cu o strategie durabilă pe termen lung, pentru a garanta securitatea alimentară, protecția mediului și coeziunea socială.